Un break pentru mai tarziu (II)

In cazul tenisului, conceptualizarea nu este simpla, deoarece factorii influenti ai acestui sport au obiective dintre cele mai diverse, nefiind foarte simpla identificarea ariilor de intersectie intre Ministerul Educatiei, Ministerul Sanatatii, cluburi si asociatii, Federatia Romana de Tenis, Ion Tiriac, retaileri, mass-media, antrenori, arbitri, medici, parinti, jucatori si... spectatori !

Complexitatea problemei si necesitatea unui relativ consens ca o conditie a unei eventuale transpuneri de succes in practica, ne indeamna la o abordare prudenta si graduala, sub forma unor intrebari si raspunsuri - pe care noi le sugeram, solicitand-va in acelasi timp completari si comentarii, urmand ca pe baza lor sa formulam o concluzie si, ceea ce ne-am propus initial, o viziune realista.

1.            A fost Romania vreodata o "forta" in tenisul international ?

Cei mai multi suntem tentati sa spunem "da", gandindu-ne in primul rand la Ilie Nastase si la performantele sale, individuale sau in Cupa Davis. Daca analizam, totusi, fenomenul Ilie Nastase si realizarile din aproximativ aceeasi perioada ale hanbalului, este evidenta discrepanta dintre un "tsunami" aparut din senin si o performanta rezultata din aplicarea consecventa a unei strategii la nivel national (competitiile de hanbal erau organizate la toate nivelurile sistemului educational, incepand cu clasele I-IV). Vedetele tenisului au precedat - la noi - dezvoltarea sportului, in timp ce in cazul handbalului vedetele au rezultat in urma strategiei de dezvoltare.

A existat un "fenomen" care insa confirma regula - acela al "fetelor" produse de un antrenor cu deosebite calitati - Aurel Segarceanu: Virginia Ruzici, Florenta Mihai, Mariana Simionescu, Mariana Hagiu... Au mai fost antrenori deosebiti, desigur, dar neincluderea lor intr-un sistem national a minimizat rezultatele lor, unii realizandu-se in strainatate (Guenther Bosch).

Credem ca raspunsul ar putea fi acela ca Romania nu a fost niciodata mai mult de "o prezenta" in arena internationala, subliniata foarte mult de performantele sportive ale lui Ilie Nastase sau ale Virginiei Ruzici, de farmecul aceluiasi Ilie Nastase sau de casatoria Marianei Simionescu cu Bjoern Borg, de profesionalismul "eminentei cenusii" Ion Tiriac...  Alti jucatori au fost - si sunt - asemeni ciclistilor "in pluton", avand de-a lungul carierei "zvacniri" de una-doua etape contra-cronometru.

2.            Are Romania potentialul pentru a deveni o "forta" in tenisul international ?

Raspunsul ar trebui sa acopere trei aspecte: uman, material si financiar.

Din punct de vedere uman - jucatori, raspunsul ar trebui sa fie afirmativ 100% in ceea ce priveste marimea bazei de selectie (numeric, a doua populatie din Europa Centrala si de Est) si calitatile fizice native. Un aspect discutabil ramane caracterul, in sensul determinarii de a invinge cu orice pret, de a urmari un obiectiv cu obstinatie, de a nu renunta sau a nu se descuraja in momente dificile (foarte rar, sportivii romani au "intors" o situatie disperata in favoarea lor...).

Totusi, aspectul uman nu se limiteaza la jucatori: avem o scoala de antrenori si antrenori care sa asigure selectia, dezvoltarea programata si monitorizarea necesare identificarii si pregatirii marilor performeri? Multi parinti ai caror copii incep tenisul cu ambitia de a-l egala pe Federer (pentru cei mici, Ilie Nastase nu mai reprezinta nimic) se plang de lipsa unui sistem adecvat de pregatire al copiilor, limitat de cele mai multe ori la aruncatul "mingilor din cos" chiar si dupa ce copiii progreseaza...

Din punct de vedere material, situatia poate fi considerata acceptabila in ce priveste numarul bazelor sportive. Dificultatea  apare in privinta "disponibilitatii" acestor baze in conditiile climaterice de la noi - frig, ploaie - care reduc foarte mult proportia de utilizare in "aer liber" - cea mai ieftina - solutia "baloanelor" fiind una pentru "plaisir-isti", oferind conditii diferite total de cele de concurs si chiar nesanatoase (presiune, temperatura, umiditate) fara a mai lua in calcul costul.

Referitor la aspectul financiar, avem in vedere fondurile ce ar putea fi puse la dispozitia cluburilor sau/si unitatilor de invatamint si nu pe cele individuale (in cazul din urma, orice parinte "cu dare de mana" avand posibilitatea sa-si trimita copilul la una din marile academii de tenis din Spania, SUA, etc.).  Raspunsul cel mai simplu ar fi ca nu sunt fonduri. Dar daca sunt? Stie cineva cum sunt folosite? Exista obligatia cluburilor de a investi in tinere talente o parte din banii incasati de la "plaisir-istii" cu bani si fara ambitii de performante profesioniste, care domina cu autoritate terenurile din Romania ?

Tot aspectul financiar este cel care limiteaza organizarea turneelor locale, al caror parcurs conditioneaza accesul in arena international. Poate ca FRT ar trebui nu sa licentieze doar, ci sa organizeze turneele, evitand astfel ca sume de bani mai mari decat premiile sa revina organizatorilor...

3.            Este actuala situatie a tenisului romanesc satisfacatoare ? Ar putea fi mai buna ?

Prima tentatie, gandindu-ne la Serbia, Croatia, Cehia  ar fi de a raspunde "nu"! Pe de alta parte, s-ar putea spune ca avand in vedere "organizarea" actuala - practic inexistenta, dominata de scandaluri si frustrari personale, asumandu-si reusita unei victorii impotriva Ecuadorului, de exemplu si aruncand vina pe acelasi Hanescu pentru prestatiile penibile de la Buenos-Aires - am putea spune ca "da"!

4.            Este oportun sa se elaboreze un "program national de dezvoltare a tenisului" si daca da, pentru cine ?

Evident, multa lume ar avea de castigat printr-o prezenta sustinuta nu numai in clasamente dar si prin spectaculozitatea prestatiilor jucatorilor romani.  Jucatorii sarbi au facut Serbia mai cunoscuta lumii mai mult decat a fost in urma interventiei militare a NATO! Poate ca si Romania merita o altfel de prezenta pe primele pagini ale presei decat cea actuala.

5.            Cine ar trebui sa gestioneze un astfel de program ?

a)            Guvernul  (Ministerul Educatiei, Ministerul Turismului, etc.)

b)           Federatia Romana de Tenis

c)            Comitetul Olimpic Roman

d)           Un organism independent, privat.

La aceasta intrebare, nu sugeram nimic. Asteptam punctele dvs. de vedere.

In ce ne priveste, credem in necesitatea unui astfel de program, care ar putea contribui la cresterea si educarea unei generatii sanatoase, la realizarea unor cariere profesioniste de exceptie (jucatori, antrenori) si ar adauga "un plus" brand-ului de tara, pe nedrept atat de tern.

Cele de mai sus constituie doar cateva considerente in sprijinul demersului nostru. Va rugam sa adaugati comentariile si sugestiile dvs., inclusiv sa formulati alte intrebari si sa propuneti alte raspunsuri.  "PLAY !"