La Multi Ani, Edina!

Candva, acum peste 20 de ani, intr-o zi de vara, o fetita, abia intrata la scoala, avea meci pe ternurile de la Electrica, in cadrul unui concurs pentru copii. Parintii sai erau pe margine si se framantau, mai ales tatal, care-i dadeau sfaturi, fiindca adversara care era cu cativa ani mai mare, urma sa castige.

10.12.2011 19:00, de , 0 comentarii , Galerie Foto

La Multi Ani, Edina!

Nu ma suspectati de oarece gaselnita gazetareasca, nu este nimic inventat, fiindca cea de dincolo de fileu era chiar fiica mea! La varste de sub 10 ani, interventiile parintilor, sunt  scuzabile, dar greselile care abunda, nu sunt la fel tratate, mai ales de un  supercampion, care era acest tata!

Fetita se chema Alida Gallovits, iar tatal Gyula, multiplu campion al Romaniei la pentatlon, un sportiv de clasa, desi daca-l vedeai imbracat, n-ai fi zis! Sa recunoastem, la acea disciplina, forta si gabaritul avea mai putina importanta, fiindca supletea, coordonarea , reflexele, stapanirea de sine si rezistenta, conduse de inteligenta, erau mult mai insemnate. La finalul meciului, parintele, impreuna cu  sotia, au mai adunat de pe baza inca o fetita, si mai maruntica si au lasat in urma o umbra de regret dar si mari promisiuni, nerostite, insa cu siguranta gandite.

Peste ani, dupa ce Alida a tras dupa ea si pe Edina, surioara cea mica, ne-am dat seama ca Gyula si Florica Gallovits nu au renuntat in a-si face copii campioni. Si cu Edina, chiar au reusit!

La capatul firului numit Facebook, dupa 20 de ani, Edina ridica manusa unui interviu, poate si pentru amintirile comune care ne leaga, sau pentru dragostea de Timisoara natala.

Aleg sa spun: hi,  hello, sau servus ca pe la noi, dar am placuta surpriza sa constat ca Edina mai scapa cate un cuvant in grai banatenesc, dar nu si multe  nostalgii , fiindca la Atlanta-Giorgia, se simte mai bine ca oriunde...

Citind articolele pe tot parcursul anului,  Edina ma incurajeaza ca sa apelez la Sanda (Ruxandra Dragomir), care-i fata buna, pentru a gasi un sponsor care sa acopere cheltuielile volumului cu articole despre tenisul din 2011, scrise de subsemnatul; sunt peste 130!

Introducerea fiind depasita, o intreb de cine isi aduce aminte dintre fetele care jucau tenis in Timisoara, in perioada copilariei:

E:  imi amintesc de antrenorii Sica Lupuleasa, Ovidiu Sola, Elena Cotuna si de fete, multe mai mari, Cristina Ghidirmic, Antoaneta si Andreea Vanc, Carina Vinge, Irina Boiboreanu, Mirabela Teodorescu, Miruna Ghidirmic, si... Alida Gallovits. Intr-adevar  o echipa de cadete si junioare care a invins Steaua Bucuresti la nationalele pe echipe de la Targoviste!

Cum te mai  simti, stiut fiind faptul ca mai tot anul care a trecut ai avut neplaceri de ordin fizic, care ti-au influientat negativ intreaga activitate?

E: acum ma simt mai bine, dar abia in 21 dec., probabil dupa un RMN, voi stii daca pot incepe antrenamentele sau mai astept. Imi este foarte tare dor de tenis si simt ca asta vreau sa fac cel mai mult, desigur, dupa insanatosire. Medicul va da verdictul, el este acela care a zis sa mai incercam cate ceva, fara sa apelam la bisturiu...

Cand ai inceput pegatirea pentru acest an?

E: prin decembrie 2010, in Florida am inceput sa ma pregatesc, dar am avut surpriza neplacuta sa contractez un virus, care mi-a dat toate planurile peste cap si a trebuit sa merg in Australia fara sa fiu multumita de antrenamentele facute.

Rezultatele tale au fost nemultumitoare...

E: normal, nu prea aveam tonus si parca nu eram eu, asa ca la simplu am pierdut mereu in primul tur, dar la dublu, unde mai imparti efortul, m-am asociat cu Alisee Cornet (care nici ea nu traversa o perioada prea fasta), si ce sa vezi, am ajuns pana in semifinala la Auckland.

Imi amintesc ca si la Melbourne ti-a fost greu.

E: nu greu, chiar cumplit, fiindca doar cu 5 zile inainte de debut, in urma unor dureri mari, am aflat ca am o infectie la rinichi si am inceput un tratament dur si am dormit intr-un fel de sezlong, avand putine optiuni pentru pozitiile de odihna.Mi-am mai revenit spre finele saptamanii, dar luni, la primul meci am cedat, dar nu eram prea suparata, fiindca nu era nimic de facut.

Sa trecem peste circuitul australian.

E: Pai am plecat din Melbourne si am stat din nou vreo 2 saptamani, sa scap de antibioticele din corp si pana la mijlocul lui martie am pierdut 7 turnee in primul tur, in circuitul sudamerican, la Indian Wells si Miami, dar se vedea ca incepeam sa misc, asa ca la Pelham am jucat semifinala, unde am fost invinsa de Renata Voracova, jucatoare de prima suta. Ziceam ca acum voi darama muntii.

Stai, ai uitat sa spui ca la Bogota ai castigat turneul de dublu, facand pereche cu Anabel Medina Garrigues, si cu totii ziceam ca ai intrat in fine pe un fagas normal

A: da, ce sa vezi, m-am luat cu accidentarile si am uitat cat de bucuroasa am fost in Columbia, unde am jucat bine la dublu si am facut pe toti sa vorbeasca laudativ despre fetele din Romania, mai ales ca si Irina si Ema au fost invingatoare la Cali. Mai tarziu si Raluca Olaru a castigat la dublu, la Acapulco.

Ai fost si la Charleston

E: acolo am jucat binisor, am intrat in turul 2, si m-am reintalnit cu jucatoarele din prima parte a clasamentului, printre care si cu Caroline (Wozniacki).

Noi chiar am vazut un filmulet al ei, in care, cand te-a zarit la receptia hotelului, v-ati imbratisat calduros.

E: da, Caroline este foarte prietenoasa si noi romancele o apreciem mult pentru asta, poate pentru ca si noi suntem la fel...

In aprilie ai inceput la Charlotesville

E: din nou ghinion, fiindca ma accidentez si ies de pe teren in semifinala, cand aveam deja un set castigat.

Pai tocmai ce te pregatisesi fizic cu preparatorul tau, Mark Wellington, fiindca doreai sa fii in forma pentru circuitul european pe zgura.

E: Roland Garrosul era important pentru mine, imi place acolo, se joaca pe zgura mea favorita, si a trebuit  sa am grija. Macar ca acolo am invins-o pe Angelique Kerber, care la US Open a facut istorie, si am fost eliminata de Rodionova, care efectiv a jucat bine.

La Wimbledon ai trecut un tur, desi stiu ca iarba verde de la ei nu prea iti place si ai plecat in Polonia

E: da, acolo am inceput tare, am castigat turneul de la Torun, dupa ce le-am invins pe Liana Ungur si Ema Bogdan printre altele, dupa care m-am accidentat la cot si la umar, dar  am tras de mine fiindca trebuia sa fac fata si la campionatul pe echipe din Germania (unde am un angajament), pe care macar l-am castigat!

Ai jucat bine si in Franta, la Biaritz (sfert de finala) si Contrexeville, unde ai ajuns in semifinala.

E: da, dar cred ca am exagerat si eram si foarte obosita dupa atatea drumuri, asa ca atunci cand am ajuns acasa, m-am controlat si am aflat ca un ligament de la cot statea sa se rupa, iar la umar un tendon se ingrosase, deci aveam  o inflamatie puternica si nu mai puteam sa indrept cotul si sa duc  mana pe langa ureche.

Iti dai seama cat de greu imi era sa servesc sau sa smeciez, ajunsesem sa am dureri la fiecare lovitura.

Pacat, ca circuitul american abia statea sa inceapa...

E: da, am jucat turul 2 la New Haven, nu am intrat pe tablou la New-York si dupa o semifinala la Albuquerque, m-am retras  de la Las Vegas, si desi ulterior am fost anuntata la mai multe turnee, nu m-am mai prezentat. Am facut 3 luni de pauza, fiindca medicii au spus ca daca ma opresc, pot scapa de operatie, daca nu, oricum voi sta, fiindca recuperarea nu este chiar usoara.

Ai ales sa stai, si acum astepti verdictul.Ce ai facut in acest timp?

E: pai, cel mai mult am stat cu nepotelele mele, doua micute adorabile, m-am pregatit prin alergari cu sotul si l-am cicalit pe tatal meu, care nu se lasa, este foarte activ, dar cand ajung acasa il iau la alergare.

Eu zic ca Gyula se tine foarte bine si nu se da batut pe sapte de 20 de ani..., ce face Mama? Ce face in State o portarita de handbal?

E: ea este tot cu handbalul, are o clasa de copii de circa 14-16 ani si ii pregateste. Nici ea nu cedeaza, toti facem sport, mai mult sau mai putin.

Adica?

E: voiam sa spun ca sotul meu mai mult imi dicteaza si eu trebuie sa ma conformez, fiindca si el s-a  ocupat de pregatirea mea, chiar un timp indelungat, dar acum cred ca este mai bine sa am un sot si un antrenor, fiecare bun la... specialitatea lui de baza!

Buna ta dispozitie este molipsitoare, dar asta nu inseamna ca glumesc cand te intreb despre domnul Bryce Hall!
E: ne-am casatorit anul trecut in 21 noiembrie, abia ce am implinit un an, desi ne cunoastem de mai bine de 8.

Aoleu, erai minora pe atunci, daca acum ai 27?

E: nu, nu, dar gust poanta, si spun ca ne intelegem foarte bine, si mai ales ca suntem impreuna si la turnee, fiindca mie imi place sa fie cineva langa mine. Ne-am stabilit in Atlanta, unde avem un apartament frumos, si toti suntem foarte aproape, parintii si familia Alidei cu fetitele, Emma si Maia.

Este frumos tot ce imi spui, dar sa revenim la tenis. Cum ti-ai gandit programul de anul viitor?

E: daca totul este ok, si doresc nespus sa fie asa, voi juca macar un turneu pe zgura in SUA si apoi ma pregatesc de Columbia, sarind peste un continent, Australia, unde nu prea mi-a mers bine ultima oara.

In incheiere spune-mi ce doresti sa transmiti celor care te cunosc, acum la fine de an?

E: le transmit tuturor ca trag de mine si la anul doresc sa aduc mai multa bucurie celor care ma urmaresc si mai doresc sa spun parintilor care isi trimit copii la tenis ca acest sport nu este chiar asa de... dureros, dar uneori bucuria de a-l practica, cere sacrificii!

Tuturor, inclusiv celor de la OpenTenis.ro le doresc "sarbatori fericite" si "un an nou excelent!"

Eu iti multumesc pentru tot ce mi-ai destainuit, oricum te tradez si fac "jap la gazeta", adica scriu la OpenTenis.ro, fiindca ai multi fani si sunt nerabdatori sa stie cat mai multe despre tine si fetele noastre.

Mai in gluma mai in  serios, iti promit ca te recomand domnului Dron pentru echipa de Fed Cup, dar asta doar daca faci puncte si reintri in prima suta. Nu ai aproape nimic de aparat, asa ca pune-te pe adunat si fii a saptea fata care intra in elita, fiindca Titi Cadantu sunt sigur ca va reveni, si le asteptam si pe celelalte.



Fiindca astazi este ziua ta, despre care nu ai suflat nici o vorbulita, in numele tuturor care gandesc dar nu o pota face, iti transmit toata energia noastra buna, increderea pentru insanatosire, putere de munca, clipe frumoase in familie, sa petreceti ca acasa (adica in Timisoara), cu un tort imens, in care micutele Alidei sa-si infiga degetelele. Salutari acasa si inca odata,

 LA MULTI ANI EDINA !


Cu foarte mult drag, Florin Ghidirmic


Foto: Neal Trousdale

Galerie Foto


Comentarii

Fii primul care lasa un comentariu!