Nici nu ar putea fi altfel, din moment ce de la 6 ani, cu genunchii zdreliti am strans mingile pentru Gogu si Marin Viziru, Racovita, Turusanco, Laci Iuhasz, Doinas Ghidirmic, apoi am devenit o tanara speranta, am continuat cu titlul neoficial de jucator necesar si obligatoriu de intrecut pentru cei care doreau sa intre in echipa divizionara Electrica Timisoara, am castigat nenumarate cupe si titluri ca amator, la fel si meciuri internationale, cu prieteni din Jugoslavia si Ungaria, mi-am castigat stima colegilor si superiorilor pentru tenisul jucat, am organizat turnee, am construit terenuri de zgura la Baza sportiva AEM, am devenit scorer si arbitru de linie la meciurile de Cupa Davis jucate la Timisoara, co-organizator al unei Balcaniade mixte, cand jucau surorile Maleeva, Jivojinovic si Prpici, partener de antrenament al componentilor echipei de cupa Davis a Romaniei, antrenor al fiicei mele ajunsa pana la nivel de selectie la lotul de copii...
La o varsta destul de inaintata bucuria jocului mi-a ramas neschimbata, iar mirajul gandurilor impartasite despre tenis si eroii sai, mi-a fost oferit generos, de catre OPEN TENIS, caruia ii sunt recunoscator !
Tenisul mi-a dat foarte mult in viata, asa ca tot ce am scris in aceste pagini a fost o datorie de onoare fata de acest sport superb. Am incercat sa transfer din admiratia mea pentru tenis si celor care m-au citit si nu am urmarit decat promovarea sportivilor nostri, mai vechi si mai noi, ridicandu-i si incurajandu-i cand erau in suferinta, felicitandu-i urmare a deselor momente de satisfactie .
In preajma incheierii anului pe care l-am oglindit in peste 160 (!!) de articole, cu regretul ca nu le-am putut lega intr-o carte, pe care as fi numit-o "2011, sub zodia tenisului", imi iau la revedere de la cititorii mei, cu urarea de a puncta mereu in viata, cand au un cat de mic... avantaj, la serviciu sau la... primire!
Craciun fericit!
La multi ani tuturor!
Florin Ghidirmic